Ce este si cum se diagnosticheaza ADHD-ul?
ADHD (tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate) afectează atenția, impulsivitatea și comportamentul hiperactiv la copii, adolescenți și adulți. În acest articol ne propunem să explorăm manifestările şi diagnosticul ADHD-ului mai detaliat.
Manifestări comune ale ADHD-ului
Există două categorii principale de simptome ale ADHD: simptome de neatenție și simptome de hiperactivitate impulsivitate. Pentru a fi pus diagnostic de tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate, aceste simptome trebuie să fie persistente și să interfereze semnificativ cu funcționarea zilnică a individului.
Simptome legate de deficit de atenție
Persoanele cu ADHD pot avea dificultăți în menținerea atenției asupra unei activități sau sarcini, pot fi ușor distrase și pot avea dificultăți în organizarea sarcinilor, au obiceiul să întârzie şi manifestă greutăţi în finalizarea task-urilor cotidiene. Pot manifesta capacitate redusă de memorare și învățare.
Simptome legate de hiperactivitate
Un alt simptom caracteristic este hiperactivitatea, care se manifestă prin mișcări excesive, dificultăți în menținerea unor poziții statice și agitație. Copii şi adulţii pot vorbi mult, de obicei nu au răbdare să li se dea dea cuvântul în cazul situațiilor de comunicare.
Manifestări legate de impulsivitate
Persoanele cu ADHD pot avea dificultăți în controlul impulsurilor, luând decizii rapide și adesea neraționale, nu obișnuiesc să se gândească la consecințele acțiunilor realizate.
Te-ar putea interesa si: Beneficii ale sucului de țelină si cum se preparăDiagnosticarea corectă a ADHD-ului
Diagnosticarea ADHD este un proces complex și trebuie să fie efectuat de către un profesionist medical sau un psiholog calificat. Nu există un test unic pentru a stabili diagnosticul, însa criteriile clinice din Manualul Diagnostic și Statistic al Tulburărilor Mentale (DSM-5) sunt utilizate pentru a ghida procesul.
Criterii principale în diagnosticarea ADHD-ului
- Durată simptomelor trebuie să fi persistat timp de cel puțin șase luni și să fi început înainte de vârsta de 12 ani.
- Prezența manifestărilor în mai multe medii, este un alt criteriu important. Simptomele trebuie să fie prezente în cel puțin două medii diferite, cum ar fi acasă și la școală.
- În stabilirea diagnosticului trebuie excluse alte cauze. Trebuie analizat tabloul clinic al persoanei în cauză şi eliminate alte afecțiuni medicale care pot cauza simptome similare tulburării de deficit de atenție şi hiperactivitate.
Diagnosticul ADHD este uneori greu de făcut, deoarece simptomele pot varia semnificativ de la o persoană la alta. Evaluarea ar trebui să implice discuții detaliate cu pacientul și părinții sau tutorii (în cazul copiilor), observații și utilizarea instrumentelor de evaluare standardizate.
Tratamentul ADHD-ului poate implica o abordare multidisciplinară, care poate include terapie comportamentală, suport comportamental şi social, tratament medicamentos sau schimbări ample în stilul de viaţă.