Cele mai bune povestiri ale lui Vladimir Nabokov
Vladimir Nabokov s-a nascut in 1899 in Sankt Petersburg, Rusia si a fost considerat unul dintre cei mai mari scriitori ai secolului XX. Opera sa - compusa din romane, naraţiuni, poezii, drame şi diverse traduceri - a cucerit milioane de cititori din întreaga lume si s-a bucurat de mare anticipare în fiecare apariţie. Aceste povestiri au fost adaptate pentru ecran de-a lungul anilor, inclusiv in cartei "Lolita", "Darul", "Invitaţia" şi "Chocolate". Aici vom enumera cele mai bune povestiri ale lui Nabokov care au făcut o mare impresie asupra cercetătorilor literari și a cititorilor de-a lungul anilor.
I. „Lolita” „Lolita” este un roman promulgat de Nabokov in 1955 şi este considerat un adevărat clasic al literaturii moderne. Acest roman de cult spune istoria obsedantului îndrăgostit al unei minorităţi de 12 ani, pe care o numeşte „Lolita”, transformandu-i povestea sa într-un joc al propriilor sale pasiuni. "Lolita" descrie obsesia unui bărbat de mijlocul luminii, Humbert Humbert, faţă de o adolescentă, pe care o preia ca soţie.
II. „Darul” Această povestire a lui Nabokov a fost publicata în 1936. Acesta vorbeste despre Kirillina Ivanovsky, o văduvă pe care o însoţeşte grupul de anarhişti golostrov, care are propriile sale secrete. Desigur, Kirillina este un simbol al umanităţii şi a condiţiei umane. Aceasta este raptata la un moment dat si apoi eliberata, ceea ce transformă această poveste intr-o capodopera a profeţilor universalităţii.
III. „Invitaţia” „Invitaţia” sau „Darul” este o scriere publicata in 1936, care de asemenea prezinta povestea unei văduve, pe nume Akulina Gorobika, care este îndemnata să-si petreaca ultimul an al vieţii sale într-o mănăstire, pentru a se pocăi de păcatele sale. Această poveste dezvălta lumea în care se afla personajul principal și prezintă un conținut filosofic profund asupra destinului și a darului.
IV. „Chocolate” „Chocolate” este o povestire publicata de Nabokov in 1937 și vorbește despre pasiunea unui bărbat din Rusia pentru o femeie de 44 de ani care deţine un magazin de ciocolata. El a căutat în mod activ să-si atingă inima, pentru a fi împreună cu aceasta, in ciuda problemelor sale interne și a oboselii sale din cauza omului de afaceri roscatean. Această poveste este o prescurtare a unui sentiment de împlinire prin lovituri de intelepciune și un sentiment de demolare emotională.
Te-ar putea interesa si:
Efecte secundare ale semințelor de in
V. „Camera” „Camera” este o povestire publicata in 1962 de lui Nabokov. Aceasta se concentreaza asupra vieţii lui Sergei Čichovska, care îndrăznea să lupte impotriva mersului tradiţional, care i-a adus o tragedie. Acest personaj se împrieteneşte cu un prieten la fel de ezitant, pe care îl numeşte „Verdele” şi face tot posibilul să-si îndeplinească visul lui absolut de a călători prin Europa liberă. În această poveste se dezvăluie firele problematicii sale personale şi cum acestea se intersectează cu ale lumii externe.
VI. „Ultimul adio” Publicat in 1972, „Ultimul adio” sau „Aleksin adio” urmareste tragicul destin al lui Aleksina şi povestea sa tristă despre boemia de la sfarsitul secolului al XIX-lea și cum el încerac sa lupte impotriva antagonistului sadic general Laptev. Acest personaj heros Aleksin ia această călătorie nu doar pentru a scăpa de prejudecăţile societatii, ci şi pentru a salva credinţele sale.
VII. „Trezirea magnoliei” Publicata în 1957, „Trezirea magnoliei” vorbeste despre un tânăr și talentat violonist care moare subit, cauzat de un defect genetic. Acest text s-a considerat ca o viziune asupra sinuciderii misterioase, speranţelor de vedere a vieţii și a iubirii tale neîmpărtășite, totul fiind amplificat de o manie generalizată pentru eroinile exprimate de Nabokov.
VIII. „Tuturor spaniolilor li se pare că au ramas copii”
Publicat in 1964, „Tuturor spaniolilor li se pare că au ramas copii” este povestea unei fete de liceu care-si paraseste familia şi se îndreapta spre lumea vedetilor strălucitoare. Durerea sa este cumularea milioanelor de indivizi care viseaza/ doresc sa devina ceva mai mult decat sunt. Această poveste este unul dintre cele mai vaste tipuri de productii de literatura pe care le-a oferit Nabokov.
IX. „Cinci catedrale”
Publicată în 1932, această povestire vorbește despre Michael și Sophie, doi tineri greu îndragostiti care se afla în căutarea unor relaţii autentice. Acest text dezvălta dificultatea lor de a face față presiunii societatii, familiei și acelora pe care îi iubesc. Acesta este un pas foarte important și poate fi interpretat ca una dintre poveștile de dragoste care nu sfârșesc bine cărora Nabokov le-a aderat cu succes.
