Depresia depaseste doar sentimentul de tristete. Toata lumea se simte dezamagita, suparata, frustrata sau nemotivata din cand in cand. Depresia este mult mai complicata decat pur si simplu sa fii „in jos in gropi”. Tulburarea depresiva este o tulburare de dispozitie. Ea afecteaza modul in care o persoana gandeste, simte si se comporta. Semnele si simptomele depresiei pot varia in mod dramatic, de la lipsa de speranta si oboseala pana la pierderea interesului pentru viata, durere fizica si ganduri suicidare.
Depresia, o conditie de sanatate mintala cu mai multe fatete, este departe de a fi o experienta monolitica. Depresia poate fi considerata ca un termen umbrela pentru o varietate de tulburari. Termenul cuprinde un spectru de tulburari, fiecare distingandu-se prin caracteristici unice, simptome si factori de baza. Unele dintre aceste tulburari sunt cauzate de anumite evenimente sau situatii de viata, iar altele de modificari chimice din creier. In plus, in timp ce unele dintre simptomele asociate cu diferitele tulburari depresive se suprapun, exista si cateva diferente cheie. Acest articol isi propune sa ofere o explorare in profunzime a diferitelor tipuri de depresie, aruncand lumina asupra naturii diverse a acestei provocari generale de sanatate mintala.
#1. Tulburare depresiva majora – MDD (depresie clinica)
Tulburarea depresiva majora, denumita adesea depresie unipolara sau depresie clinica, reprezinta arhetipul primar al depresiei. Caracterizat de sentimente persistente de tristete, deznadejde, sentimente de lipsa de valoare sau vinovatie si o lipsa profunda de interes sau placere in activitatile zilnice, MDD afecteaza milioane de oameni din intreaga lume. Pentru a indeplini criteriile de diagnostic, aceste simptome trebuie sa persista cel putin doua saptamani, afectand semnificativ capacitatea de a functiona.
MDD este mai mult decat o simpla colectie de simptome; este un nor omniprezent care ascunde vitalitatea vietii. Din exterior, ar putea fi o provocare sa intelegi adancimea disperarii pe care o experimenteaza persoanele cu MDD. Acest tip de depresie este adesea insotit de simptome fizice, cum ar fi modificari ale apetitului si ale tiparelor de somn, oboseala, scadere/crestere in greutate si dificultati de concentrare.
Persoanele care sufera de depresie clinica se simt nelinistite sau agitate, au iritabilitate si uneori au ganduri de sinucidere.
#2. Tulburare depresiva persistenta – TPD (Distimie)
Cunoscuta anterior sub numele de distimie, tulburarea depresiva persistenta isi extinde aria dincolo de fazele acute ale MDD. Persoanele care se confrunta cu PDD experimenteaza o forma mai usoara, dar cronica de depresie, care dureaza doi ani sau mai mult. Longevitatea simptomelor distinge PDD, facandu-l o umbra persistenta aruncata asupra vietii unui individ.
Este posibil ca PDD sa nu ofere loviturile acute ale MDD, dar natura sa cronica poate fi la fel de debilitanta. Dispozitia scazuta persistenta si sentimentele de inadecvare devin aspecte integrante ale identitatii cuiva, avand un impact asupra diferitelor sfere ale vietii, inclusiv munca, relatiile si activitatile personale.
Persoanele cu distimie le este adesea greu sa fie fericiti chiar si in ocazii de obicei vesele. Oamenii din jurul lor i-ar putea percepe ca fiind posomorati, pesimisti sau ca un plangator. Cu toate acestea, in realitate, se confrunta cu o boala mintala cronica.
#3. Depresie maniacale (tulburare bipolara)
Tulburarea bipolara introduce o intorsatura unica naratiunii despre depresie. Aceasta tulburare de dispozitie se caracterizeaza prin schimbari extreme de dispozitie, osciland intre episoade depresive si stari maniacale sau hipomaniacale. Faza depresiva are asemanari cu MDD, dar semnul distinctiv al tulburarii bipolare este trecerea imprevizibila la stari de spirit crescute, adesea euforice.
Oscilatiile pendulului ale tulburarii bipolare pot fi epuizante din punct de vedere emotional. Indivizii se pot trezi prinsi intre adancurile disperarii si exaltarea maniei, luptandu-se sa mentina stabilitatea. Recunoasterea naturii ciclice a acestei tulburari este cruciala pentru un diagnostic precis si un management eficient.
In cadrul clinic, bipolarul vine in mai multe forme, inclusiv bipolar 1 si bipolar 2. Toate tipurile de tulburare bipolara implica inalte si scaderi extreme. Principala diferenta intre bipolar 1 si bipolar 2 este severitatea simptomelor maniacale. Cu bipolar 1 mania este de obicei mai severa. Cu bipolar 2, individul experimenteaza hipomanie, o forma mai putin severa de manie care are ca rezultat comportamente care sunt atipice pentru individ, dar nu anormale pentru societate in general.
#4. Tulburare afectiva sezoniera (TAS)
Tulburarea afectiva sezoniera, sau SAD, se manifesta ca episoade depresive recurente legate de anumite anotimpuri, cel mai frecvent iarna. Legat de expunerea redusa la lumina naturala a soarelui, SAD subliniaza interactiunea complicata dintre factorii de mediu si sanatatea mintala.
Schimbarea anotimpurilor poate aduce bucurie unora, dar pentru cei cu SAD, debutul iernii semnaleaza o coborare intr-un abis mental si emotional. Cei care sufera de SAD in timpul iernii au, de asemenea, simptome unice – greutate in brate si picioare, somn excesiv frecvent, pofta de carbohidrati/crestere in greutate si probleme de relatie.
Terapia cu lumina, expunerea crescuta la lumina naturala si ajustarile stilului de viata pot fi componente integrante ale planului de tratament pentru SAD.
#5. Depresia psihotica
Depresia psihotica adauga un strat de complexitate experientei depresive prin introducerea de trasaturi psihotice. Persoanele cu acest tip de depresie pot prezenta iluzii sau halucinatii, amplificand suferinta asociata cu tulburarea.
Depresia psihotica estompeaza liniile dintre realitate si imaginatie. Necesita o evaluare atenta si o abordare cuprinzatoare a tratamentului care sa abordeze atat simptomele depresive, cat si caracteristicile psihotice.
Potrivit Aliantei Nationale pentru Bolile Mintale, aproximativ 20% dintre persoanele cu depresie au episoade atat de severe incat dezvolta simptome psihotice.
#6. Depresia atipica
In ciuda numelui sau, depresia atipica poate fi de fapt unul dintre cele mai proeminente tipuri de depresie. Depresia atipica este diferita de tristetea persistenta sau deznadejdea care caracterizeaza depresia majora. Este considerat a fi un „specificator” sau un subtip de depresie majora care descrie un model de simptome de depresie, inclusiv – somnul excesiv, supraalimentarea, iritabilitatea, greutatea la nivelul bratelor si picioarelor, sensibilitatea la respingere si probleme de relatie. Unul dintre principalele semne distinctive ale depresiei atipice este capacitatea de a se imbunatati starea de spirit a individului deprimat in urma unui eveniment pozitiv.
Depresia atipica provoaca imaginea stereotipa a depresiei. Depresia atipica prezinta un paradox, cu simptome care pot parea initial contraintuitive semnelor tipice de depresie.
La fel ca orice tip de depresie, depresia atipica este o afectiune grava de sanatate mintala. Pacientii cu acest tip de depresie au un risc crescut de sinucidere si tulburari de anxietate. Depresia atipica incepe adesea in anii adolescentei, mai devreme decat alte tipuri de depresie si poate avea un curs mai lung (cronic).
Recunoasterea acestor caracteristici atipice este cruciala pentru un diagnostic precis si un tratament tintit.
#7. Depresia postpartum (depresia peripartum)
Maternitatea este adesea romanticizata, dar pentru unii, aduce o provocare semnificativa pentru sanatatea mintala. PPD evidentiaza impactul profund pe care il pot avea schimbarile hormonale, privarea de somn si stresul noului parinte asupra bunastarii mentale.
Sentimentele triste si crizele de plans care urmeaza nasterii sunt cunoscute sub numele de „baby blues”. Bebelusul este frecvent si tind sa scada in decurs de o saptamana sau doua. Aproximativ una din sapte femei va experimenta ceva mai extrem decat baby blues tipic. Femeile care nasc si se lupta cu tristetea, anxietatea sau ingrijorarea timp de cateva saptamani sau mai mult pot avea depresie postpartum (PPD). Uneori se numeste depresie peripartum, deoarece poate incepe in timpul sarcinii si poate continua dupa nastere.
Bucuria de a aduce o noua viata pe lume poate fi umbrita de norii intunecati ai depresiei postpartum. Acest tip de depresie necesita un sprijin sensibil si cuprinzator, recunoscand provocarile unice cu care se confrunta proaspetele mame.
#8. Tulburare disforica premenstruala (PMDD)
Tulburarea disforica premenstruala sau PMDD este o forma severa de sindrom premenstrual (PMS), care afecteaza unele femei in zilele premergatoare menstruatiei. Simptomele emotionale, inclusiv iritabilitatea, tristetea si schimbarile de dispozitie, sunt mai pronuntate decat cele asociate de obicei cu sindromul premenstrual. Acestea fiind spuse, apar si simptome comportamentale si fizice.
PMDD subliniaza interactiunea complicata dintre fluctuatiile hormonale si starea de spirit. Recunoasterea naturii ciclice a simptomelor PMDD este esentiala pentru un management si sprijin eficient.
In timp ce pana la 85% dintre femei sufera de sindromul premenstrual premenstrual, doar aproximativ 5% dintre femei primesc un diagnostic de PMDD.
#9. Depresie situationala (depresie reactiva/tulburare de adaptare)
Depresia situationala, cunoscuta si sub denumirea de depresie reactiva sau tulburare de adaptare, este o forma reactiva de depresie declansata de anumite evenimente sau circumstante de viata. Desi simptomele pot fi temporare, pot fi severe si pot afecta diferite aspecte ale vietii de zi cu zi.
Depresia situationala se poate dezvolta dupa ce o persoana experimenteaza un eveniment traumatic sau o serie de schimbari in viata de zi cu zi. Exemple de evenimente sau schimbari care pot declansa depresia situationala includ, dar nu se limiteaza la: divort, pensionare, pierderea unui prieten, boala, pierderea locului de munca si probleme de relatie.
Fluxul si refluxul evenimentelor din viata poate afecta sanatatea mintala. Depresia situationala necesita o abordare nuantata care sa abordeze atat factorii de stres subiacente, cat si efectele emotionale pe care acestia o aduc.
Majoritatea persoanelor care sufera de depresie situationala incep sa aiba simptome in aproximativ 90 de zile de la evenimentul declansator.
#10. Depresie dubla
Depresia dubla reprezinta o convergenta provocatoare a tulburarii depresive persistente (PDD) si a tulburarii depresive majore (MDD). Persoanele cu depresie dubla sufera simptome depresive cronice de grad scazut (PDD) punctate de episoade intermitente de depresie mai severa (MDD), creand un tablou clinic stratificat si complicat.
Dubla depresie este o provocare de diagnostic, care necesita o examinare atenta a tiparelor simptomelor in timp. Abordarile de tratament trebuie sa abordeze atat natura persistenta a PDD, cat si exacerbarile acute ale MDD.
#11. Tulburare perturbatoare de dereglare a dispozitiei (DMDD)
Disruptive Mood Disorder Disorder (DMDD) este un diagnostic destul de recent, care a aparut pentru prima data in Manualul de diagnostic si statistica al tulburarilor mintale (DSM-5) in 2013. DSM-5 clasifica DMDD ca un tip de tulburare depresiva, la copii. si si adolescentii diagnosticati cu DMDD se lupta sa isi regleze dispozitiile si emotiile intr-un mod adecvat varstei. Ca rezultat, copiii cu DMDD prezinta accese frecvente de temperament ca raspuns la frustrare, fie verbal, fie comportamental. Intre izbucniri, ei experimenteaza iritabilitate cronica, persistenta.
Aceasta explorare cuprinzatoare a tipurilor de depresie subliniaza natura complexa si cu mai multe fatete a acestei provocari de sanatate mintala. Recunoasterea diversitatii din spectrul depresiei clinice este esentiala pentru un diagnostic precis si un tratament eficient. Profesionistii din domeniul sanatatii mintale, inarmati cu o intelegere nuantata a acestor variatii, pot adapta interventiile pentru a raspunde nevoilor unice ale persoanelor care se confrunta cu diferite forme de depresie. Incurajand constientizarea si intelegerea, facem un pas semnificativ catre destigmatizarea depresiei si promovarea unei abordari mai empatice si informate a sanatatii mintale. Daca dumneavoastra sau cineva pe care il cunoasteti va confruntati cu simptome de depresie, cautarea ajutorului profesionist este cruciala pentru o evaluare cuprinzatoare si dezvoltarea unei cai personalizate catre recuperare.
