A adormi instantaneu este bine sau rau? Multi oameni cred ca este grozav, chiar fericit sa adormi repede, dar ce spune cu adevarat despre sanatatea ta de somn?
Daca adormi in mod obisnuit in mai putin de 5 minute, probabil ca vrei sa revendica drepturi de laudare ca un campion dormitor. Cu toate acestea, expertii in somn spun ca este probabil un semn ca esti lipsit de somn.
Aflati care sunt semnele lipsei de somn, motivele pentru care ati putea adormi atat de repede si timpul ideal necesar pentru a adormi.
Cat timp ar trebui sa dureze pana adormi?
Oamenii de stiinta in somn spun ca ar trebui sa dureze intre 10 si 20 de minute pentru a adormi. Daca dureaza mai mult, ar putea fi un semn de insomnie. Acest lucru poate fi cauzat de ingrijorare, igiena slaba a somnului, prea multa cafeina sau un ceas corporal dezechilibrat. Daca adormi in mai putin de cinci minute, totusi, s-ar putea sa atipiti prea repede.
Ce inseamna daca adormi foarte repede?
A adormi instantaneu – in mai putin de cinci minute – poate fi un indicator ca nu ai dormit suficient. Ar putea insemna ca somnul tau a fost fragmentat sau perturbat sau ca nu ai dormit destule ore recent. Adormirea rapida poate aparea si din cauza dezechilibrelor medicale necunoscute sau insuficient tratate ale sanatatii generale, cum ar fi apneea in somn, problemele tiroidiene sau deficitul de vitamina D.
Privarea de somn
Adormirea rapida ar putea fi un semn al lipsei cronice de somn. Daca suferiti de probleme de somn si nu dormiti suficient in mod regulat, corpul dumneavoastra poate avea pofta de somn si, prin urmare, veti adormi rapid odata ce aveti ocazia sa va odihniti.
Debut eficient de somn
Unii indivizi au in mod natural o latenta de somn rapida, ceea ce inseamna ca pot adormi rapid. Aceasta poate fi o variatie normala a tiparelor de somn si poate sa nu indice neaparat o problema. Este important sa ne gandim daca acest somn rapid este insotit de alte semne de somn adecvat, cum ar fi sa te simti improspatat si bine odihnit la trezire.
Tulburari de somn
Anumite tulburari de somn, cum ar fi narcolepsia, pot determina persoanele sa adoarma foarte repede, uneori in mod neasteptat. Daca aveti somnolenta excesiva in timpul zilei, atacuri bruste de somn sau alte simptome ingrijoratoare, impreuna cu adormirea instantanee, ar putea merita sa discutati cu un profesionist din domeniul sanatatii pentru a exclude orice tulburari de somn subiacente.
Oboseala sau epuizare
Adormirea rapida poate fi rezultatul epuizarii fizice sau psihice. Efortul fizic sau mental intens de-a lungul zilei poate face mai usor sa adormi atunci cand ai in sfarsit sansa de a te odihni.
Somn fragmentat
Somnul fragmentat se refera la un model de somn care este intrerupt sau perturbat, rezultand o arhitectura a somnului fragmentata sau rupta. In loc sa experimenteze o perioada de somn continua, neintrerupta, persoanele cu somn fragmentat se pot trezi de mai multe ori pe parcursul noptii, impiedicandu-le sa obtina un somn profund si reparator. Acest lucru poate duce la senzatii de somnolenta in timpul zilei, oboseala si functionare cognitiva afectata.
Apnee de somn
Apneea in somn este o tulburare de somn caracterizata prin pauze in respiratie sau respiratii superficiale in timpul somnului. Aceste pauze, cunoscute sub numele de apnee, pot dura de la cateva secunde pana la un minut si pot aparea de mai multe ori pe parcursul noptii. Apneea in somn perturba tiparele normale de somn si poate duce la somn fragmentat, sforait, somnolenta in timpul zilei, hipertensiune arteriala si alte simptome.
Probleme cu tiroida si somn
Problemele tiroidiene, cum ar fi hipotiroidismul (tiroida subactiva) sau hipertiroidismul (tiroida hiperactiva), pot afecta tiparele si calitatea somnului. Glanda tiroida joaca un rol crucial in reglarea metabolismului, care include procese legate de somn. Atunci cand glanda tiroida nu functioneaza corect, poate perturba echilibrul hormonilor din organism, inclusiv cei implicati in reglarea somnului.
Vitamina D si somnul
Vitamina D este un nutrient esential care joaca un rol in numeroase functii ale corpului, inclusiv in reglarea somnului. Nivelurile adecvate de vitamina D sunt importante pentru mentinerea unui ciclu sanatos de somn-veghe.
Semnele lipsei de somn
Semnele de privare de somn in timpul zilei includ probleme de concentrare atunci cand sunteti treaz, energie scazuta, somnolenta, stare de dispozitie sau chiar renuntarea la cap neintentionat. Daca va confruntati cu oricare dintre aceste simptome, este important sa va dati seama care sunt problemele dvs. de somn. Daca nu o faci, ei sunt obligati sa te ajunga din urma – si nu intr-un mod bun. Privarea de somn a fost legata de boli metabolice si obezitate, boli de inima si un caz cronic de ceata pe creier.
Ce se intampla daca adormi in timpul zilei?
Daca adormi in timpul zilei, poate indica mai multi factori posibili:
- Somn insuficient pe timp de noapte : A adormi in timpul zilei ar putea fi un semn ca nu dormi suficient noaptea. Daca simti in mod constant somnolenta in timpul zilei si te trezesti ca atipiti in timpul zilei, poate fi un indiciu ca trebuie sa acordati prioritate si sa va imbunatatiti obiceiurile de somn pe timp de noapte pentru a va asigura ca va odihniti adecvat.
- Calitate slaba a somnului : chiar daca dormiti cantitatea recomandata de somn noaptea, calitatea slaba a somnului poate duce la somnolenta in timpul zilei. Factori precum tulburarile de somn (de exemplu, apneea in somn, insomnia, sindromul picioarelor nelinistite), mediile perturbatoare ale somnului sau tulburarile excesive in timpul noptii pot afecta calitatea somnului dumneavoastra si pot duce la somnolenta in timpul zilei.
- Tulburari de somn : Anumite tulburari de somn pot provoca somnolenta excesiva in timpul zilei, ducand la episoade de somn neintentionate in timpul zilei. Conditii precum narcolepsia, in care indivizii se confrunta cu atacuri de somn bruste si incontrolabile, pot duce la somnolenta in timpul zilei si la adormirea in perioade nepotrivite.
- Tulburari ale ritmului circadian: ceasul intern al corpului, cunoscut sub numele de ritmul circadian, regleaza ciclul somn-veghe. Intreruperea acestui ritm, cum ar fi munca in schimburi, jet lag sau programele de somn neregulate, pot duce la somnolenta excesiva in timpul zilei si la adormirea in timpul zilei cand intentionati sa fiti treaz.
- Conditii medicale de baza sau medicamente : unele afectiuni medicale, cum ar fi apneea in somn, depresia, tulburarile tiroidiene sau anumite medicamente, pot contribui la somnolenta excesiva in timpul zilei. Daca aveti orice afectiuni de sanatate subiacente sau luati medicamente care va pot afecta somnul, este important sa discutati acest lucru cu un profesionist din domeniul sanatatii.
Daca atipiti frecvent in timpul zilei si va afecteaza functionarea zilnica sau siguranta, este recomandat sa va consultati cu un profesionist din domeniul sanatatii, cum ar fi un specialist in somn sau un medic primar. Acestia va pot evalua simptomele, istoricul medical si pot efectua evaluari sau teste suplimentare pentru a identifica orice cauze subiacente si pentru a oferi tratament sau recomandari adecvate.
Este posibil sa nu adormi instantaneu
S-ar putea sa crezi ca esti constient de tiparele tale de somn, dar adevarul este ca multi dintre noi calculam gresit cat timp ne ia sa adormim. Oamenii de stiinta ale somnului numesc aceasta „perceptie gresita a starii de somn”.
In primul rand, este posibil ca memoria ta pe termen lung sa nu tina evidenta exacta a timpului pe care il petreci atipit. Drept urmare, s-ar putea sa simti ca adormi mai repede decat esti de fapt. In al doilea rand, cea mai usoara etapa a somnului poate fi interpretata gresit ca stare de veghe daca esti trezit brusc din ea. Ai putea crede ca ai fost treaz mai mult decat ai fost pentru ca ai alunecat si ai iesit din somn usor.
Timpul necesar pentru a trece de la starea de veghe la somn se numeste latenta de debut al somnului. Sunteti considerat adormit atunci cand tonusul muscular se relaxeaza si undele electrice din creier incetinesc pana la ceea ce se numesc unde teta, care apar cu o viteza de patru pana la opt ori pe secunda (Hz). Prin comparatie, undele electrice intr-un creier treaz si alert calatoresc cu o rata de doua ori mai mare.
6 moduri de a masura somnolenta
Exista metode subiective si obiective care pot fi folosite pentru a masura somnolenta:
Masuri subiective
- Scala somnolenta : Aceasta implica autoevaluarea si evaluarea nivelului dvs. de somnolenta perceput pe o scara, de obicei variind de la 1 la 10. Se bazeaza pe propria dvs. perceptie subiectiva despre cat de somnoros va simtiti.
- Scala de somnolenta Epworth (ESS) : ESS este un chestionar care evalueaza probabilitatea de a atipi sau de a adormi in diferite situatii in timpul zilei. Ofera o evaluare subiectiva a somnolentei in timpul zilei.
Masuri obiective
- Test de latenta a somnului multiplu (MSLT) : MSLT este un test de diagnostic efectuat intr-un laborator de somn. Aceasta implica oportunitati programate de somn in timpul zilei, cu electrozi si senzori care monitorizeaza activitatea creierului, miscarile ochilor, tonusul muscular si alti parametri fiziologici. Testul masoara cat de repede adormi in timpul acestor pui de somn pentru a evalua somnolenta in timpul zilei, in special in cazurile de suspiciune de narcolepsie.
- Testul de mentinere a starii de veghe (MWT) : MWT este un alt test de diagnostic efectuat intr-un laborator de somn. Va evalueaza capacitatea de a ramane treaz si alert in timpul unei perioade de veghe linistita. Este adesea folosit pentru a evalua somnolenta excesiva la persoanele care trebuie sa mentina starea de veghe pentru activitati critice pentru siguranta, cum ar fi soferii comerciali sau pilotii.
- Actigrafie : Actigrafia implica purtarea unui dispozitiv, de obicei la incheietura mainii, care inregistreaza modelele de miscare si expunerea la lumina. Ofera date obiective despre tiparele somn-veghe si poate ajuta la estimarea nivelurilor de somnolenta pe baza nivelurilor de activitate si a perioadelor de odihna.
- Polisomnografie (PSG) : PSG este un studiu cuprinzator al somnului efectuat intr-un laborator de somn. Monitorizeaza mai multi parametri fiziologici, inclusiv activitatea creierului (EEG), miscarile ochilor (EOG), activitatea musculara (EMG), ritmul cardiac si tiparele de respiratie. In timp ce PSG se concentreaza in primul rand pe diagnosticarea tulburarilor de somn si pe evaluarea calitatii somnului, anumiti parametri pot oferi informatii despre nivelurile de somnolenta in timpul somnului peste noapte.
Este important de mentionat ca masurile subiective se bazeaza pe auto-raportare si pe perceptia personala, in timp ce masurile obiective ofera date mai cuantificabile. O combinatie de masuri subiective si obiective este adesea folosita pentru a obtine o intelegere cuprinzatoare a nivelurilor de somnolenta.
Consultarea cu un profesionist din domeniul sanatatii, cum ar fi un specialist in somn, poate ajuta la determinarea celor mai adecvate masuri pentru a evalua somnolenta in functie de circumstantele si preocuparile dumneavoastra specifice.
Monitorizarea tiparelor de somn
Presupunand ca nu veti cere pe cineva sa va priveasca adormiti si sa luati notite, o idee buna ar fi sa puneti un instrument de urmarire a somnului. Instrumentele de urmarire tin cont de elementele vitale cheie, cum ar fi temperatura corpului, ritmul cardiac si variabilitatea ritmului cardiac (HRV) pentru a determina calitatea somnului, cat timp petreci in fiecare etapa de somn si multe altele.
Daca va urmariti somnul si descoperiti ca este mai putin stelara, amintiti-va ca toata lumea are o noapte agitata ici si colo. Cu toate acestea, daca va treziti obosit de saptamani sau luni la sfarsit, poate fi necesar sa va reganditi rutina de culcare si/sau sa discutati cu un antrenor de somn sau cu un profesionist din domeniul sanatatii.
