Burnout-ul se refera la o stare de epuizare profunda si apasatoare ce poate aparea atat in viata profesionala, cat si in cea personala. Din punct de vedere fizic si psihic, burnout-ul este perceput ca un domeniu al stresului si anxietatii, caracterizat prin anumite simptome de depresie, esec, frustrare si frici.
In timp ce s-a constatat ca burnout-ul poate aparea in multe arii, este important sa se inteleaga ca burnedigul poate afecta serios bunastarea fizica, psihica si emotionala. Desi burnout-ul nu este inca recunoscut de Organizatia Mondiala a Sanatatii ca un diagnostic distinct, afectiunea se bucura de o mare atentie si intelegere din partea cercetatorilor si a specialistilor din domeniul sanatatii mintale.
I. Definirea Burnout-ului
Burnout-ul a fost descris pentru prima data in 1974 de psihologul si cercetatorul in domeniul sociologiei, Herbert Freudenberger. El a definit burnout-ul ca fiind „deficitul de energie, izolarea sociala si emoțională, si o ratacire neputincioasa in fata realitatii de zi cu zi”.
Mai recent, reputatul psihoterapeut masurii Adrianne Fabion a definit burnout-ul ca o „stare de epuizare emotionala, sentiment de neputinta cronica, si de neajutorare, constanta”, precum si o „enervare profunda” asociata sentimentelor de tristete si de depresie.
Din punct de vedere medical, burnout-ul este considerat ca fiind unul dintre simptomele sindromului de adaptare. Acesta se caracterizeaza prin oboseala, iritabilitate si rezistenta sporita la stres, iar persoanele care sufera de burnout pot experimenta simptome precum insomniea si tulburarile cognitive, inclusiv scaderea performantelor si lipsa concentrarii.
Deoarece burnout-ul se refera in general la epuizare, toate aceste simptome pot afecta nu numai abilitatea unei persoane de a se bucura de viata, ci si abilitatea de a face fata provocarilor pe care le intalneste in profesia sa.
II. Cauzele Burnout-ului
Dupa cum sugereaza numele, burnout-ul este asociat cu epuizarea fizica si emotionala si se intampla de obicei atunci cand o persoana isi canalizeaza prea multa energie mentala si emotionala intr-o anumita directie sau intreprindere.
Aceasta epuizare poate provoca o serie de simptome de oboseala, anxietate si depresie. Iar aceasta starea poate fi cauzata de factori interni, precum autoexigentele crescute, perfectionismul, precum si presiunea pe care o persoana o simte pentru a-si atinge un obiectiv specific.
Pe langa acestea, exista deasemenea multi factori externi ce pot contribui la aparitia burnout-ului. Printre acestia putem numara mediul de lucru stresant, cerintele prea ridicate, lipsa de recunoastere si lipsa resurselor necesare pentru a face fata sarcinilor si responsabilitatilor.
III. Semne ale Burnout-ului
Chiar daca anumite persoane pot simti simptomele burnout-ului mai puternic, poate fi dificil sa se determine cu exactitate daca exista epuizarea.
In acest sens, este important sa fii atent la urmatoarele semne de alarma ale burnout-ului:
• Epuizarea fizica – lipsa energiei, oboseala cronica si somnul de calitate scazuta sunt toate simptome comune ale burnout-ului;
• Iritabilitate și depresie;
• Starea de oboseala mentala – aceste simptome de burnout se caracterizeaza prin lipsa concentrarii si incapacitatea de a se concentra pe sarcinile de la serviciu;
• Scaderea productivitatii – datorita starii de oboseala, unei persoane care sufera de burnout ii poate fi dificil sa isi indeplineasca obiectivele si chiar sa isi inceapa ziua de munca;
• Schimbari ale dispozitiei – celor afectati de burnout li se poate schimba constant dispozitia si le poate surade starea de apatie sau depresie;
• Indiferenta – in mod special, cei afectati de boala vor manifesta aproape intotdeauna indiferenta si risipa fata de activitatile obisnuite si fata de persoanele de langa ei.
IV. Depistarea Burnout-ului
Stabilirea daca o persoana sufera sau nu de burnout poate fi dificila pentru ca simptomele similare se pot regasi si in alte afectiuni sau probleme medicale.
Totusi, unii specialisti sugereaza ca una dintre cele mai bune moduri de a diagnostica burnout-ul consta in efectuarea unei analize asupra gradului de oboseala si simptomele de anxietate si depresie.
De asemenea, exista si alte teste si teste psihologice care pot fi utilizate pentru a detecta burnout-ul, cel mai adesea ideea consta in identificarea unor simptome care ar putea indica prezenta burnout-ului, precum oboseala extrem de persistenta, insomnii, mania, stresul si izolarea sociala.
V. Combaterea Burnout-ului
Atunci cand este diagnosticat, burnout-ul poate fi tratat printr-o abordare personalizata ce consta in schimbari ale stilului de viata si ale rutinei, precum si in terapia cognitive comportamentala (TCC) sau psihoterapia .
In plus, exista si alte tratamente naturale si alternative ce pot fi luate in considerare pentru tratarea burnout-ului, unele dintre cele mai recomandate fiind yoga, meditatia, scrisul reflexiv si Terapia prin Miscare (MFT).
De asemenea, exista si cativa pasi simpli pe care oricine poate sa-i ia pentru a se asigura ca este intr-o stare mentala si emotionala buna. Printre acestea putem enumera luarea unei vacante sau iesiri in natura, limitarea timpului petrecut in fata ecranului, si obtinerea unei alimentatii adecvate, bogate in vitamine si minerale.
Astfel de abordari pot ajuta la reducerea simptomelor burnout-ului si pot avea un impact semnificativ in imbunatatirea starii de spirit a persoanei.
