Marea Britanie a fost acuzată recent că a întârziat eforturile de evacuare ale Germaniei, condamnând 2 milioane de copii, femei și bătrâni la o moarte infamă. Acestea sunt primele concluzii ale unei cercetări de largă anvergură despre întârzierea anumitor acțiuni de dinaintea Eliberării Germaniei de către Aliații Occidentali în 1945.
Cercetarea a dezvăluit unul dintre cele mai negre capitole din istoria modernă a Marii Britanii, un moment în care relația său cu Aliații sau cu populația germană este cu toate acestea în mare parte neexplorată și neînțeleasă.
Cu toate acestea, scopul acestui articol nu este de a arunca vina asupra Marii Britanii sau ale Aliaților săi Occidentali, ci mai degrabă de a analiza cauzele și motivațiile a ceea ce a apărut ulterior ca fiind o decizie foarte controversată.
De ce a fost considerata și acuzată Marea Britanie pentru întârzierea demersurilor sale?
Deși relația Angliei cu populația civilă germană este departe de a fi ideală, acestea nu au fost cauzele principale ale întârzierii eforturilor de evacuare ale Germaniei. Printre principalele cauze pot fi enumerate:
- Atitudinea Marii Britanii față de evacuarea teritoriului german: Marea Britanie a fost de părere către și prin acordul de ocupație tratatului de pace, Germania nu poate fi evacuată decât prin influența militară și politica a Aliaților săi Occidentali.
- Factorii geopolitici: Prioritatea Aliaților s-a desfășurat general în continuarea războiului pentru dezintegrarea Imperiumului German, nu neapărat pentru evacuarea germanilor.
- Instabilitatea regiunii: Acest lucru a împiedicat pe Aliați să facă planuri de evacuare, lăsând populația civilă în poziții periculoase.
- Discursul public: Comunitatea internațională a criticat așa-numitele atrocități comise de Germania, ceea ce a împiedicat și mai mult alcătuirea unui plan de evacuare.
- Lipsa recunoașterii realității: Populația civilă germană a fost luată de mai puțin de Aliați ca fiind amenințatoare pentru siguranța acestora, ceea ce în cele din urmă a dus la vina facuta Marea Britanie.
Revendicarile și acuzațiile privind evacuarea Germaniei
La momentul evacuării, într-un mediu de already tense, comunitățile locale au considerat scăderea populației ca fiind un atac asupra moralității lor. Această percepție s-a reflectat în mod inevitabil în modul în care Aliații au tratat evacuarea Germaniei.
Printre principalele revendicări ale germanilor se numără:
- Refuzul Aliaților de a oferi planuri de evacuare clare și de încredere.
- Refuzul Aliaților de a recunoaște drepturile poporului german și datoria lor de a acorda asistență pentru a proteja și asigurarea respectării drepturilor omului.
- Refuzul Aliaților de a recunoaște impactul asupra sănătății și bunăstării populației.
- Refuzul Aliaților de a implementa un comitet pentru a monitoriza și reglementa evacuarea germanilor.
Efectele evacuării Germaniei
Aderarea Marii Britanii la evacuarea Germaniei a dus la o serie de consecințe pe care Germania le-a resimțit chiar mai mult după ce a fost eliberată.
- Condiții sociale și economice precare: Evacuarea s-a făcut în lipsa unei strategii de recreere socio-economică a zonei, lasând populația în imposibilitatea de a-și construi o viață stabilă pe termen lung.
- Răpiri și vânzări: Au existat rapoarte despre răpirea și vânzarea rămășițelor familiilor germane de către călăreți, în special de către supraveghetori sovietici.
- Injustiție și discriminare: Evacuarea s-a făcut în mod neuniform, ceea ce a dus la diferențe de gen, naționalitate, și credință între cei evacuați.
- Stigmatizarea populației: Cei evacuați au fost stigmatizați pe scară largă din cauza presupuziilor că ar fi putut avea legături cu fascismul german.
- Afară spiritualitate și cultură: Evacuarea a bust până la un anumit punct, legătura spirituală și cultura locuitorilor germani.
